Parohia

Parohia

Art. 53 Parohia este comunitatea creștinilor ortodocși, clerici și mireni, situată pe un anume teritoriu și subordonată din punct de vedere canonic și administrativ  Chiriarhului și  Centrului eparhial, condusă de un preot numit Paroh de către Chiriarh.

Art. 54 Înființarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale și desființarea de Parohii se face prin decizie chiriarhală, ținând seamă de cerințele misionare și pastorale din teritoriu.

Parohul și ceilalți clerici

Art. 55 Pe lângă obligațiile ce decurg din întreita slujire a preoției (sfințitoare, învățătorească și ocârmuitoare), Parohul are ur­mă­­toarele îndatoriri:
a. aduce la îndeplinire prevederile Statutului, ale legislației bisericești și ale altor reglementări în ceea ce privește Parohia, precum și deciziile organelor ierarhic superioare;
b. reprezintă Parohia în justiție, față de autoritățile bisericești și laice și față de terți, personal sau prin delegare;
c. convoacă și prezidează Adunarea Parohială și Consiliul Parohial, veghează la aplicarea deciziilor acestora;
d. ține registrele parohiale (registrul membrilor, registrul de botez și mirungeri, registrul de cununii, registrul celor decedați);
e. supraveghează și este responsabil pentru administrarea și gestionarea bunurilor bisericești și a activităților care se desfășoară în Parohie;
f. coordonează și răspunde de activitatea liturgică și pastorală a tuturor clericilor din parohie.

Art. 56 Parohia poate avea mai mulți preoți, diaconi sau membri ai clerului inferior. Numărul lor este stabilit de către Chiriarh în înțelegere cu Consiliul Parohial, ținând seama de nevoile și de realitățile pastoral-misionare din Parohie.

Art. 57 Preoții slujitori, în afara Parohului, primesc în scris din partea Chiriarhului numirea împreună cu atribuțiile, stabilite în înțelegere cu Parohul. Cu binecuvântarea Parohului, Diaconii ajută la bunul mers al vieții liturgice, coordonează activitatea clerului inferior, participă la lucrarea catehetică, socială și caritativă din Parohie; ei pot primi atribuții administrative din partea Consiliului Parohial.

Adunarea Parohială

Art. 58 (1)  Adunarea Parohială este organismul deliberativ al Parohiei. Ea este formată din toți membrii majori ai Parohiei, înscriși în registrul de membri, care participă la viața parohială și contribuie direct la susținerea acesteia.
 (2) Fiecare membru poate să fie reprezentat sau să reprezinte, în baza unei împuterniciri scrise.
 (3) Nici o persoană nu poate să reprezinte mai mult de un membru și, în consecință, să dispună de mai mult de două voturi.

Art. 59 (1) Adunarea Parohială este convocată de către Paroh, sau de către preotul locțiitor în acord cu Consiliul Parohial, în ședință ordinară o dată pe an, sau în ședință extraordinară ori de câte ori se consideră de cuviință.
 (2) Convocarea trebuie să cuprindă locul și data la care se va ține Adunarea, și ordinea de zi. Ea trebuie să fie făcută publică în Biserică în cel puțin trei duminici anterioare datei respective și va fi afișată la intrarea în biserică cel puțin 15 zile înainte.
(3) Președintele Adunării Parohiale este Parohul sau suplinitorul său, preot, desemnat de către Chiriarh.

Art. 60 Adunarea Parohială este statutar constituită dacă sunt prezenți cel puțin a zecea parte din membrii înscriși în registrul parohiei și ia decizii cu majoritatea membrilor prezenți. Dacă cvorumul nu este atins, Adunarea Parohială va fi ținută la o nouă dată, stabilită de Consiliul Parohial și cu această ocazie va putea delibera indiferent de numărul membrilor prezenți. Deciziile Adunării Parohiale pot fi contestate la Consiliul Eparhial. Aplicabilitatea deciziilor în discuție poate fi  suspendată de Chiriarh până la încheierea procedurii de cercetare.

Art. 61 Adunarea Parohială are următoarele atribuții:
a. alege membrii mireni ai Consiliului Parohial, pe cei doi delegați mireni pentru Adunarea Eparhială, persoane care nu au legătură de rudenie cu preotul sau între ele ;
b. completează și aprobă raportul anual al Parohiei; aprobă bilanțul financiar și bugetul previzional al Parohiei;
c. ia decizii în ceea ce privește administrarea bunurilor bisericești, cumpărarea, acceptarea de donații imobiliare, contractarea de împrumuturi, înstrăinarea bunurilor bisericești imobiliare. În cazul înstrăinării bunurilor bisericești, aceasta se poate face doar cu aprobarea Chiriarhului;
d. asigură mijloacele materiale necesare bunei desfășurări a tuturor aspectelor vieții parohiale;
e. poate decide asupra creării fondurilor cu utilitate bisericească, culturală sau filantropică.

Consiliul Parohial

Art. 62 Consiliul Parohial, în calitatea sa de organism executiv, este alcătuit din Paroh ca Președinte, toți clericii parohiei, conducătorul stranei (citețul) și între cinci și doisprezece Consilieri laici aleși pe o perioadă de un an, perioadă care poate fi reînnoită, de către Adunarea Parohială, cea care stabilește și numărul lor. Nu pot face parte din Consiliul Parohial în același timp persoane legate prin rudenie fizică (soți, părinți și fii, frați, ginere și socru).

Art. 63 Consiliul Parohial se întrunește valabil în prezența sau reprezentarea a două treimi din membrii săi și ia decizii valabile cu votul majorității celor prezenți sau reprezentați. Fiecare membru poate să fie reprezentat sau să reprezinte în baza unei împuterniciri scrise. Nici o persoană nu poate să reprezinte mai mult de un membru și, în consecință, să dispună de mai mult de două voturi.

Art. 64 Consiliul Parohial alege dintre membrii săi un Epitrop mirean, un Secretar și un Trezorier. Atribuțiile Epitropului, Secretarului și Trezorierului sunt date prin decizia Consiliului Parohial, la propunerea Parohului. Acestea pot fi prevăzute și în Regulamentul intern.

Art. 65 Consiliul Parohial are puterea de a decide în toate domeniile de administrație curentă a vieții parohiale, cu excepția problemelor rezervate spre rezolvare altor organisme de conducere, conform prezentului Statut.

Diverse

Art. 66 Aspectele slujirii învățătorești și cârmuitoare care nu sunt rezervate exclusiv clericilor pot fi exercitate de către persoane sau grupuri de persoane care primesc în acest sens binecuvântarea Parohului. Parohul se îngrijește de conformitatea acestor acțiuni cu tradiția dogmatică, liturgică și canonică a Bisericii Ortodoxe. În caz de gravă neînțelegere între aceste persoane și Paroh, aceasta va fi mediată de Protoiereu în primă instanță, iar în caz de eșec, de către Chiriarh, care poate interveni în orice fază a neînțelegerii și poate lua decizii cu aplicare imediată.

Art. 67  (1) Prin decizie chiriarhală pot fi înființate filii, arondate parohiilor.

(2) În cadrul Parohiei, pot funcționa diferite asociații și comitete cu caracter catehetic, cultural sau caritativ, având ca președinte de onoare Parohul și funcționând în conformitate cu un statut aprobat de către Chiriarh.

(3) Pentru nevoile misionare și de asistență religioasă din diferite instituții pot fi numiți preoți misionari sau capelani. Numirea se face de către Chiriarh pe seama unui altar, cu prevederea atribuțiilor lor speciale, stabilite în funcție de nevoile la care sunt chemați să răspundă.

Art. 68 (1) Acolo unde legislația civilă a țării respective o cere, parohiile pot avea statute juridice proprii adoptate de Adunarea Parohială. Statutele juridice și eventual Regulamentele interne trebuie să fie supuse aprobării Chiriarhului.

(2) În cazul refuzului aprobării, Adunarea Parohială se întrunește în ședință extraordinară pentru a adapta Statutul sau Regulamentul interior la observațiile chiriarhului.