Din Dragoste pentru Frumos (2013)

Articole despre festival:

• Costion Nicolaescu: Când Biserica îmbrăţiÅŸează cultura…
• Sanda Golopentia: Un Festival luminos
• Constantin Eretescu: Din dragoste...

Fiţi Frumoşi !

Cu binecuvântarea ÎnaltpreasfinÅ£itului Părintelui Mitropolit IOSIF, Departamentul cultural al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale ÅŸi Meridionale vă invită cu bucurie la manifestările celei de-a treia ediÅ£ii a festivalului "Din dragoste pentru Frumos" (Paris 16-21 mai 2013).

Festivalul Din dragoste pentru Frumos are drept scop principal să aducă în atenÅ£ia publicului iubitor de frumos creaÅ£ii artistice impregnate de o căutare asiduă a divinului. Prin dezbaterile organizate în jurul acestora, festivalul tentează o înÅ£elegere a modului în care omul, căutând vecinătatea absolutului, îÅŸi sublimează formele de manifestare ÅŸi de expresie.

Frumosul - ca ecou al frumuseÅ£ii dumnezeieÅŸti ÅŸi ca rod al unor experienÅ£e de creaÅ£ie ce iterează, conÅŸtient sau nu, actul creator divin - este reperul principal de structurare a discursului propus de festival. În acest sens, Din dragoste pentru Frumos accentuează ÅŸi scoate în evidenţă vocaÅ£ia artei din toate timpurile, anume aceea de a facilita comunicarea cu sfera mai înaltă, invizibilă, a realului, de a conduce spre esenÅ£a lumii ÅŸi a lucrurilor. Iar vocaÅ£iei de creator a artistului este corelată cea de căutător, căci de la poeticile antice ce reclamau un rol cathartic artei până la estetica modernă a artei răzbate ideea creaÈ›iei ca rod al unei experienÈ›e personale complexe asumate de artist, fără de care travaliul tehnic, oricât de meticulos, nu poate înălÈ›a spiritul receptorului la o realitate mai cuprinzătoare decît cea vizibilă. Acest proces de creaÈ›ie are el însuÈ™i virtuÈ›ile unei experienÈ›e spirituale, creaÅ£ia fiind de cele mai multe ori expresia unei trăiri ajunse în punctul culminant.

Desigur, în arta modernă căutările artistice iau deseori forma unor interogaÅ£ii anxioase în faÅ£a propriei persoane, a celorlalÅ£i, a lumii, iar aspiraÅ£iile exprimate coboară în domeniul imediatului. Nemaifiind părtaÅŸ creaÅ£iei divine, actul creator se mulÅ£umeÅŸte să fie doar creativ. Åži totuÅŸi, absolutul rămâne un reper, fie el ÅŸi degradat, denaturat, contestat sau negat. Festivalul nostru încearcă să dea pondere absolutului în artă, punând în evidenţă sensul de experiență spirituală al căutărilor artistice ce au marcat deopotrivă pe creatori ÅŸi operele lor, decantându-le amândurora o parte din zgura obiectualului, făcând ca în operă să răzbată sensuri de dincolo de autorul ei. Urmând ideea dostoievskiană conform căreia „frumosul va salva lumea", încercăm ilustrarea complementarităţii revelatorii a creaÅ£iilor propuse de diversele arte, unde fie prin sunete, prin imagini sau prin cuvinte răzbat ecouri metafizice în frumuseÅ£ea pe care acestea o transmit. Dincolo de grilele estetice ce pot confirma emoÈ›ii artistice È™i decela mesaje culturale, receptarea acestor ecouri reclamă un efort de ascuÅ£ire a sensibilităţii până la a deveni organ de cunoaÅŸtere ce ne poate conduce la Dumnezeu, Creatorul ÅŸi Izvorul frumuseÅ£ii. Iar festivalul aspiră să--ÅŸi însoÅ£ească participanÅ£ii pe acest traseu, finalmente el însuÅŸi de natură spirituală.