Argument

Argument

Aflat la a patra ediÈ›ie, festivalul "Din dragoste pentru Frumos" se alătură È™i de această dată celebrărilor propuse de Patriarhia Română, care a declarat 2014 drept „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii ÅŸi al Sfintei Împărtăşanii)“ ÅŸi „Anul comemorativ al SfinÅ£ilor Martiri Brâncoveni“. Iubirea jertfelnică este tema comună a acestor două celebrări, o temă al cărei sublim È™i profunzime vor fi dezvăluite prin conferinÈ›ele, concertele, expoziÈ›iile È™i spectacolele oferite în cadrul festivalului spre delectarea publicului dar mai ales spre stimularea dorinÈ›ei lui de edificare È™i progres spiritual. Și aceasta pentru că Euharistia nu reprezintă o temă filozofică ci un nou mod de vieÈ›uire la care suntem chemaÈ›i: modul de viață teandrică, divino-umană în care, purtându-l pe Hristos în noi, suntem acompaniaÈ›i de Duhul Sfânt în orice act, gând È™i cuvânt, iar Dumnezeu Tatăl ne desăvârÈ™eÈ™te marile înfăptuiri ale vieÈ›ii. Exemplul iubirii jertfelnice a Domnului Hristos este Calea spre acest mod de vieÈ›uire, asumat în mod exemplar de sfinÈ›i însă accesibil È™i chiar necesar tuturor, căci experienÈ›a divinului nu se poate prelungi în eternitate dacă nu a fost începută de aici, din vremelnicie (Sf. Siluan Atonitul).

Pentru a ne ajuta să trezim această "viață în Hristos" ce zace în profundul fiecăruia dintre noi, festivalul ne propune o incursiune caleidoscopică în diferitele valenÈ›e sub care se dezvăluie treptat tema iubirii jertfelnice anunÈ›ate mai sus. Elucidarea sensului teologic este baza pe care se construiesc comentariile de natură istorică, antropologică, sociologică È™i chiar artistică de vreme ce, prin forÈ›a lor expresivă, creaÈ›iile artistice au capacitatea de a înmagazina È™i restitui astfel de experienÈ›e spirituale, iar "gesturile artistice" au forÈ›a de a le re-crea È™i a le restitui publicului ce È™i-a deschis fereastra sufletului spre o bună receptare. Festivalul "Din dragoste pentru Frumos" încearcă tocmai o astfel de punere în fază a unor experienÈ›e spirituale decantate în sânul bisericii, a operelor artistice È™i a faptelor culturale care le restituie, precum È™i a oamenilor (invitaÈ›i È™i spectatori) care sunt pe calea către aceste experienÈ›e.

Sensul teologic al iubirii jertfelnice a lui Hristos ce ne deschide poarta spre îndumnezeire este lămurit prin conferinÈ›ele părintelui Jean Boboc È™i al părintelui Jean Nicolae, sprijinindu-se pe exemple edificatoare din rândul sfinÈ›ilor ce s-au împărtășit deplin cu Hristos,  prin eforturi ascetice È™i combat spiritual, prin fapte bune È™i operă misionară, dar È™i prin martiriul asumat cu dragoste È™i bucurie. LecÈ›ia supremă lăsată de toÈ›i aceÈ™ti sfinÈ›i este aceea că misterul împărtășirii de dumnezeire, deÈ™i se înscrie în ritmul liturgic al bisericii prin cele două sfinte taine (Împărtășania È™i Spovedania), se poate manifesta în fiecare moment È™i în fiecare circumstanță a existenÈ›ei noastre zilnice. Rugăciunea lui Iisus făcută cu mintea în inimă în mod neîntrerupt: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieÈ™te-mă pe mine păcătosul" a îmbrăcat existenÈ›a multor sfinÈ›i în lumina necreată a dumnezeirii. SfinÈ›ii martiri au primit aceeaÈ™i aureolă pentru iubirea ce s-a dovedit mai tare decât moartea. Dincolo de aceste două categorii de elite spirituale, majoritatea sfinÈ›ilor au trăit în prezenÈ›a divinului prin naturaleÈ›e È™i simplitate, invocând-o cu căldură în rugăciune, urmând cu credință È™i hotărâre sfaturile duhovniceÈ™ti primite, încercând să fie plăcuÈ›i Domnului prin fiecare gest, gând È™i cuvânt È™i mai ales prin operele lor, prin ceea ce lasă în urmă.

Un excurs istoric va pune în evidență impactul social È™i spiritual incredibil pe care l-au avut sfinÈ›ii prin simplitatea prezenÈ›ei lor ce răspândeÈ™te pace È™i trezeÈ™te interogări, dincolo de orice voință de a face politică sau revoluÈ›ie, chiar dacă de nenumărate ori în istorie au plătit tributul lor de sânge. Este nu doar cazul primelor secole creÈ™tine, ci È™i chiar al epocii contemporane care continuă să ofere sfinÈ›i È™i martiri în pofida spiritului ei secularizat. Actorul Michael Lonsdale ne face bucuria de a ne vorbi despre sfinÈ›ii care au pus fundamentele atât de puternic creÈ™tine ale FranÈ›ei È™i care i-au influenÈ›at propria sa experiență personală, oferindu-ne È™i un comentariu la filmul "Des hommes et des dieux" premiat la Cannes în 2010. Dat fiind cei 300 de ani ce se împlinesc de la jertfa lor, o comemorare specială va fi acordată Sfântului domnitor Constantin Brâncoveanu È™i celor patru fii ai săi, care au preferat martiriul în locul apostazierii la care au fost îndemnaÈ›i. Ca în multe alte cazuri din istorie, acest martiriu a reprezentat încununarea unei vieÈ›i cu multe roade pe plan militar, social, caritativ, cultural, educativ. Cât despre construirea de biserici, domnitorul Brâncoveanu s-a distins prin promovarea unui nou stil arhitectonic plin de eleganță È™i rafinament, ce va fi pe larg descris de criticul de artă Anca Vasiliu în comentariul său la filmul Un chip de lumină - Arhimandritul Ioan, stareÅ£ul mânăstirii Hurezi 1692 – 1726, È™i de către maica Atanasia VăetiÈ™, dr in istoria artei È™i muzeograf la mănăstirea Stavropoleus.

Din universul literaturii, festivalul a ales să se oprească asupra unei legende româneÈ™ti ce glorifică jertfa inerentă oricărui act creator. Este vorba de legenda MeÈ™terului Manole, al cărei creaÈ›ie sub forma unei catedrale impunătoare se surpa în fiece noapte până în momentul în care È™i-a jertfit propria soÈ›ie, zidind-o în peretele gros de piatră. Profesorul Ioan TaloÈ™ ne va restitui semnificaÈ›ia acestei legende în contextul mai larg al creaÈ›iilor populare È™i a celor artistice. 

Teatrul revine de asemenea pe scena festivalului cu bogăția sa de mijloace apte a recrea lumea cotidiană pentru a-i puncta dimensiunea sacră, în pofida tuturor aparenÈ›elor.

Ca în fiecare an, antropologia creÈ™tină va fi bine reprezentată spre a oferi noi explorări vieÈ›uirii tradiÈ›ionale, pentru care nu există o ruptură existenÅ£ială între lumea materială ÅŸi cea spirituală, între eu ÅŸi cosmos, între lumea de aici ÅŸi lumea de dincolo. Din acest motiv, trăirea în intimitatea divinului este caracteristica esenÈ›ială, ce poate fi percepută în tradiÈ›iile populare atât de bogate, în folclor, în întreaga ambianță pe care strămoÈ™ii noÈ™tri au È™tiut să o creeze.

O bogată reprezentare în festival are È™i muzica sacră ce atinge atât de lesne corzile sensibile la spiritualitate ale sufletului nostru, deschizându-i ferestrele pentru a capta experienÈ›a compozitorului È™i pentru a-l primi finalmente pe Dumnezeu, È›inta însăși a acestei experienÈ›e. 

ExpoziÈ›iile de icoană, pictură È™i fotografie vor înveÈ™mânta ambianÈ›a festivalului, aspirând să ne purifice privirea făcând-o sensibilă la a sesiza sacrul din lumea ce ne înconjoară È™i la a simÈ›i prezenÈ›a sfinÈ›ilor reprezentaÈ›i în icoane. 

Modul de viață teandrică propus de Sfânta Euharistie este finalmente de regăsit È™i integrat în toate registrele existenÈ›ei noatre, de cel mai profund spiritual care îl primeÈ™te în mod tainic pe Hristos, până la aspectele exterioare ale vieÈ›ii noatre cotidiene ce pot mărturisi de faptul că urmăm exemplul christic de impletire a iubirii È™i bucuriei cu jertfelnicia si sobrietatea. În speranÈ›a unei îmbogățiri reciproce, vă aÈ™teptăm cu drag să vă alăturaÈ›i festivalului nostru ca participanÈ›i activi, plini de curiozitate È™i dorință de comunicare.