Mihai Eminescu a fost omagiat de Ziua Culturii Naționale

Mihai Eminescu a fost omagiat de Ziua Culturii Naționale

 

Data de 15 ianuarie are o semnificație deosebită pentru cultura română, fiind ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu (1850-1889), „omul deplin al culturii românești” după cum a fost considerat de filosoful Constantin Noica.

Ziua culturii naționale, 15  ianuarie, stabilită pe 7 decembrie 2010, a fost marcată și în acest an prin diverse manifestări social-culturale prin care a fost evocată personalitatea poetului nepereche a neamului românesc. O slujbă de pomenire la mormântul său din cimitirul Bellu din București a fost oficiată de un sobor de preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor.

În mesajul transmis cu prilejul Zilei culturii naționale, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României a evidențiat faptul că „întreaga cultură umană autentică poate deveni cult inteligent ÅŸi sensibil adus Creatorului universului, iar cultul religios rămâne matricea ÅŸi paradigma originară a culturii. Când cultul religios a rodit în cultură, el s-a deschis spre universalitate, iar când cultura s-a inspirat din cult, ea s-a deschis spre eternitate”. Personalitatea poetului Mihai Eminescu a fost evocată și la Mănăstirea Putna iar Silvia Mleșniță și Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus au susținut un recital de cântece și poezii intitulat „Dor de Eminescu”.

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, într-o postare pe pagina de Facebook a subliniat legătura dintre Mihai Eminescu și limba română punctând că „Eminescu a sintetizat toate marile valori ale creației spirituale românești. În centrul culturii noastre scrise se află limba. Să preamărim limba română așa cum au făcut-o Eminescu, dar și cronicarii moldoveni, Kogălniceanu, Hașdeu, părintele Mateevici, Nichita Stănescu și mulți alții și să nu uităm niciodată motto-ul pus de Duiliu Zamfirescu la ciclul Comăneștenilor: Suntem datori să citim în limba noastră. Popoarele mari nici nu cunosc alte limbi. Limba noastră este viața noastră ca popor. Nici iubirea de limbă nu mai este de ajuns. Este nevoie și de o veghe asupra limbii, pentru a o feri de poluare”.

Opera poetului Mihai Eminescu a fost tradusă în parte și în limba franceză de către Teodor Cazaban, iar în ultimii ani de către Jean-Louis Courriol (Mihai Eminescu, Poésies/Poezii traduction du roumain par Jean-Louis Courriol, Édition bilingue, Non Lieu, 2015). Redăm în continuare două poezii semnificative din opera lui Mihai Eminescu – Doina (în limba franceză) și Rugăciune (în limba română).

 

Doïna

 

Du Nistrou jusqu’à Tissa

Plus d’un Roumain m’a dit tout bas

Qu’il ne pouvait plus respirer

Dans la cohue de l’étranger

Depuis Hotine jusqu’à la mer

Les Russes viennent ventre à terre,

Depuis le mer jusqu’à Dorna,

La chenille a rongé nos bois.

Partout l’ennemi nous épie,

A ne plus savoir qui est qui.

Et des montagnes aux vallées,

On ne voit plus que l’étranger

Entre Sàtmar et Sàtchélé,

Notre pays : chasse gardée !

Pauvre Roumain, pauvre hère !

Il est étranger sur sa terre,

Crabe avançant à reculons,

Il va, il vient, il tourne en rond,

On lui a volé ses automnes,

Il n’y a plus d’été pour personne.

De Dorohoïou à Tournou,

Les ennemis fondent sur nous

Ils s’installent en maître partout ;

Quand ils descendent des wagons,

Les chants se meurent dans les vallons,

Les oiseaux fuirent de tous côtés

À la vue du noir étranger.

Et seul le chardon pousse bien

Jusqu’à la porte du chrétien.

Les bois profonds, frères du Roumain,

Ploient sous les haches et périssent,

Et leurs sources sa tarissent

Asséchées en terre asservie.

Celui qui aime l’ennemi,

Que les chiens lui rongent le cœur,

Que les siens trouvent le malheur

Et qu’à jamais sa race meure !

Et toi, Stéphane, notre roi ;

Il est temps de quitter Poutna.

Laisse au prieur le plus sage

Le soin de garder l’ermitage,

Confie la charge des prières

À la piété de ses frères

Et de faire vibrer le clocher

Autant la nuit que la journée.

Et que dieu t’accorde à ce prix

La gloire de sauver ton pays !

Toi de ta tombe ressurgis

Et sonne du cor une fois,

La Moldavie viendra à toi !

Et si ton cor sonne deux fois,

Les bois aussi viendront à toi !

Mais si ton cor sonne trois fois,

Nos ennemis auront péri,

D’un bout à l’autre du pays.

Qu’on les donne en pâture aux corbeaux !

Qu’on les donne à pendre au bourreau !

 

(Mihai Eminescu, Poésies/Poezii traduction du roumain par Jean-Louis Courriol, Édition bilingue, Non Lieu, 2015)

 

Rugăciune

 

Crăiasă alegându-te

Îngenunchem rugându-te,

ÎnalÅ£ă-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie:

Fii scut de întărire

Åži zid de mântuire,

Privirea-Å£i adorată

Asupră-ne coboară,

O, maică prea curată,

Åži pururea fecioară,

Marie!

 

Noi, ce din mila sfântului

Umbră facem pământului,

Rugămu-ne-ndurărilor,

Luceafărului mărilor;

Ascultă-a noastre plângeri,

Regină peste îngeri,

Din neguri te arată,

Lumină dulce clară,

O, maică prea curată

Åži pururea fecioară,

Marie!

 

(Mihai Eminescu, Poezii, Ediție adnotată, selecție, cronologie și note de Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2014)

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Duminică 06 septembrie 2026

Duminica a 14-a după Rusalii (Pilda nunții fiului de împărat)

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Duminică 30 august 2026

Duminica a 13-a după Rusalii (Pilda lucrătorilor răi)

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Duminică 23 august 2026

Duminica a 12-a după Rusalii (Tânărul bogat)

» citeste in continuare

Mesajul Patriarhului Daniel la Duminica migranților români: În biserică, românii din străinătate se simt ca acasă

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM - Duminică 16 august 2026

Duminica a 11-a după Rusalii (Pilda datornicului nemilostiv)

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Sâmbătă 15 august 2026

(†) Adormirea Maicii Domnului

» citeste in continuare