Paris 14 și 17 mai 2015 ; Bruxelles 15-17 mai 2015

Cet article en langue française: Pour l'amour de la Beauté - Festival annuel d'art, culture et théologie; Vème édition  (14-17 mai 2015)

DIN DRAGOSTE PENTRU FRUMOS

Festivalul anual de artă, cultură și teologie

Ediția a V-a

    

Paris 14 și 17 mai 2015                    Bruxelles 15-17 mai 2015

Descarcă Programul Festivalului de la Paris         Descarcă Programul Festivalului de la Bruxelles 

                                                                                                Pentru partea festivalului de la Bruxelles

                                                                                                     vezi: http://festival.mitropolia.eu

                  

              ,,Bine este ca frumosul să-l râvniÅ£i întotdeauna...” (Galateni 4, l8)

            Izvorul și temeiul frumuseții, așa cum o vedem și o receptăm noi, oamenii, stă în Creație. Pusă acolo din iubire – izvorul ei, spre bună înflorire și rodire – rostul ei. La sfârșitul fiecăreia dintre zilele Facerii, Dumnezeu constata că ceea ce făptuise era frumos. Căderea omului a însemnat, cu evidență, și căderea din frumusețea originară, aceea candidă și firească, fără fisură. Chiar și așa, în ciuda pângăririi ei tot mai teribile, se poate constata cum Natura persistă să ne arate o frumusețe evidentă, fascinantă și mai presus de orice tăgadă, adesea irezistibilă și inexplicabilă. Și mai tainică este frumusețea în ceea ce privește cununa Creației: omul. Fiind făcut după chipul lui Dumnezeu, omul a fost făcut frumos. Femeia a însemnat, chiar, o sublimare a acestei frumuseți. Mărturie este frumusețea Maicii Domnului, cea mai presus de cetele îngerești, pe care iată cum ne-o prezintă Sfântul Grigore Palama: ,,Dumnezeu a făcut-o pe Maria cu adevărat preafrumoasă. A strâns în ea toate frumuseÅ£ile pe care le împărÅ£ise celorlalte creaturi. A făcut din ea frumuseÅ£ea ultimă, care se ridică de la pă

mânt la cer.” Dar frumusețea vine de dincolo de Creație, de la Creator. Se poate spune că ea este necreată deoarece ține de Persoanele dumnezeiești și de relația dintre Ele. Confirmarea frumuseții de sorginte divină a omului a constituit-o întruparea Prototipului său, a Însuși Fiului lui Dumnezeu. Pruncul Emanuel este Făt-Frumos prin excelență, deodată Făt al Dumnezeirii și Făt al Omenității. El este originea frumuseții noastre originare.

            La un alt capăt de istorie, cu aspect de prezent continuu, aflăm revelația cu conținut profetic a lui Feodor Dostoievski: „Frumusețea va mântui lumea!” Ea a produs uimire, multă emoție, precum și nesfârșite interpretări și comentarii. Pentru creștini lucrurile sunt mai limpezi: Frumusețea are caracter de Persoană și este unul din numele lui Hristos, Păstorul nostru cel Frumos (Ioan 10, 11). El este Cel Care mântuiește lumea, iar chemarea Lui este o chemare la frumusețe în toate cele. 

            Frumusețea acestei lumi este iradierea și reflectarea frumuseții dumnezeiești. Condiția frumuseții este, prin izvorul și prin revărsarea ei finală, una paradisiacă. Venind din paradis frumusețea înmiresmează, e mireasma binelui. Lumea se află necontenit pe drumul dintre două frumuseți absolute: cea a Edenului pierdut și cea a Împărăției Cerurilor, a celor mântuiți prin Frumusețe. Pe acest parcurs, omul este chemat frumos să făptuiască frumosul. Omenirea se definește major îndeosebi prin felul în care a generat frumusețe într-o perioadă istorică sau alta, într-un spațiu geografic sau altul, în anumite coordonate spirituale sau altele. Cu alte cuvinte, prin Cultura sa. Dumnezeu-Semănătorul a pus buna sămânță spirituală, omul este dator să-I aducă pe altar, jertfă întru iubire, Cultura produsă. Una pe măsură. Și nu numai omenirea în ansamblul ei, ci și fiecare om în parte este chemat la acest parcurs, generat de o dorință ontologică de regăsire, de recâștigare. Ne-o arată limpede această binecuvântare din slujba înmormântării: „Cel ce cu mâna dintru neființă m-ai zidit și cu chipul Tău cel dumnezeiesc m-ai cinstit, iar pentru călcarea poruncii iarăși m-ai întors în pământ, din care am fost luat, la cel după asemănare mă ridică, cu frumusețea cea dintâi iarăși împodobindu-mă.” Podoaba frumuseții celei dintâi…

            Frumusețea este o condiție a bunei viețuiri, în tot ce înseamnă ea, de la gândire la făptuire, de la făptuire la contemplare. O condiție a ajungerii la asemănare cu Dumnezeu, la îndumnezeire. Căzut din frumusețea paradisiacă, omul se poate întoarce la ea lucrând întru înfrumusețarea sa și a lumii. Lucrul acesta poate fi împlinit numai pe calea spiritului. Omul îndumnezeit este un om frumos. Întru asemănarea cu Dumnezeu omul trebuie să fie cu necesitate, într-un fel sau altul, creator de frumos.

            Biserica, spațiu privilegiat al întâlnirii cu Dumnezeu, s-a propus lumii și a răzbit de-a lungul istoriei ei prin frumusețe. Biserica este corabia pe care călătorim deprinzând frumusețea și însoțindu-ne cu ea. Ea s-a exprimat totdeauna, începând chiar cu perioada existenței ei în catacombe, pe calea frumuseții. Ea este iubitoare, generatoare, păstrătoare, transmițătoare, propovăduitoare de frumos. Biserica iradiază frumusețe și captează, salvator, frumusețe. De aceea se cuvine ca în continuare Biserica să propună omului, credinciosului în orice caz, idealul frumosului. Mai mult chiar, să fie o școală întru frumusețe, o școală a frumuseții. Misiunea ei este și aceea de a-i strânge pe oameni în jurul ei prin mijlocirea frumosului, promovat pe toate căile specifice și nespecifice ei, precum, de pildă, acest Festival. Întru schimbare la față a ființei. La fața lăuntrică, dar și la cea văzută, cea cu care oamenii se întâmpină la început unii pe alții, căci frumusețea este calea cea mai directă către inima omului. Frumusețea este aceea care vorbește mai întâi omului, cea dintâi care este percepută, în timp ce alte calități au nevoie de un anumit timp pentru sesizarea lor. La focul frumuseții să se încălzească inimile și sufletele oamenilor, întru comunicare reciprocă și îndeosebi întru comunicare slăvitoare cu Dumnezeu. Căci frumusețea nu se poate trăi deplin în singurătate, ea cere imperativ comunicare, bună însoțire. Constituie o cale privilegiată de întâlnire.

            Pentru creștin, frumusețea nu are numai un simplu caracter estetic (important, de altfel), nici unul uscat etic (și el important). Ea este mult mai generoasă în conținutu-i de nesfârșită taină, spune despre o bună întrupare a ființei, una roditoare până la sublim. Depășește omenescul și putințele lui, poate fi realizată numai cu ajutorul Duhului. În cazurile cele mai bune printr-o colaborare deplin asumată cu El. Izvorul frumuseții venite prin lucrare omenească nu poate fi decât unul singur: inspirația Duhului Sfânt, indiferent de faptul că, în lucrarea lor, unii sunt conștienți de acest lucru, iar alții nu. Ca urmare, omul, în general, creștinul cu osebire, receptează frumusețea ca pe un dar al lui Dumnezeu. Un dar al harului. De aici și atracția ei irezistibilă pentru ființa nepoluată spiritual. Biserica apreciază și recuperează salvator frumusețea de oriunde s-ar manifesta. Și pentru că ea dă conÅ£inut ÅŸi sens vieÅ£ii. Este cea care face să ți se taie răsuflarea și să-ți bată inima mai tare. Cea care face ca frumos înflăcărat să trăiască poetic persoana. Și să se tămăduiască firea.

            Artele au în chip eminent rostul concret de a lucra și de a vehicula frumusețea, prin punerea în lucrare a talentelor, a celor înzestrați de Dumnezeu cu mulți talanți. Artiștii lucrează asupra materiei fără să o distrugă. O transformă întru transfigurare. O infuzează cu spirit. Artele sunt arterele prin care frumosul irigă fertilizator corpul omenirii, inclusiv trupul Bisericii, trup al lui Hristos. Lucrătoare în Biserică, ele devin arte liturgice. Exprimarea Bisericii se exercită cu precădere prin intermediul acestora. Biserica s-a slujit în chip eminent de poezie, de arhitectură, de pictură, de muzică, chiar și de dans, într-o formă epurată. În toate ale ei, structura Bisericii este una poetică.

            Anul acesta, poate mai mult ca altădată, tema propusă de Patriarhia Română pare să fie în convergență cu numele generic al Festivalului, „De dragul frumosului”. Una dintre misiunile prime ale Bisericii, prin urmare a parohiei și a mânăstirilor, aceasta este: propovăduirea Frumuseții care va mântui lumea, cu alte cuvinte a lui Hristos și a învățăturii Sale exprimate cât mai frumos cu putință. Prin dedicarea câtorva zile anume spre întâlnire sub auspiciile frumuseții artistice majore, Mitropolia se află, exemplar, în regăsirea acestei vocații primare și firești, vitale, a Bisericii. Cu un aer, deodată, feciorelnic

 și matern, în asemănare pururea Miresei lui Hristos, Maica-Fecioară Maria. Și cu un duh de duioasă înțelepciune. Întru trezvie spirituală. Căci, așa cum bine sesiza ÎnaltpreasfinÅ£itul părinte mitropolit Iosif la o ediție precedentă a Festivalului: „Dumnezeu aÅŸteaptă de la noi frumuseÅ£e, tot ceea ce trece prin noi, prin mâinile noastre, se cuvine să fie sau să devină frumos.” Amin!

 

       

Programul festivalului

Paris 14 si 17 mai 2015; Bruxelles 15-17 mai 2015

      

Joi 14 mai (Paris - FranÅ£a)

Cripta Puţului (biserica Saint-Sulpice, 33 rue Saint-Sulpice, 75006 Paris)

10.00-10.15         Deschiderea celei de-a V^a ediÅ£ii (an jubiliar) a Festivalului Din dragoste pentru Frumos de către

                               ÎnaltpreasfinÅ£ia Sa Părintele Mitropolit IOSIF.

10.15-11.00         Lansare de carte: Caietele Festivalului. Masă rotundă: IPS IOSIF ÅŸi invitaÅ£ii săi

                               evocă primele patru ediÅ£ii (2011-2014) ale Festivalului Din dragoste pentru Frumos.

11.00-12.00         Conferință: Misiunea preotului ÅŸi a parohiei în societatea zilelor noastre.

                               ConferenÅ£iar invitat: Părintele Nicolae TÄ‚NASE.

12.00-12.20         Film: Valea Plopului – o gură de Rai.

12.20-13.00         Întrebări ÅŸi răspunsuri cu Părintele Nicolae TÄ‚NASE.

13.00-14.00         Agapă.

14.00-15.00         Conferință:

                         Despre plinătatea vieÅ£ii în Hristos ÅŸi misiunea Bisericii Ortodoxe în lume. 

15.00-15.20         Lansare de carte: Jonathan JACKSON,

                               The Mystery of Art: Becoming an Artist in the Image of God

                               (Taina artei: cum să devii un artist după chipul lui Dumnezeu),

                                Ancient Faith Publishing, 2014.

15.20-15.40         Film: Convertirea la Ortodoxie a unui actor de la Hollywood.

15.40-16.00         Întrebări ÅŸi răspunsuri cu Jonathan ÅŸi Elisa JACKSON.

   

     

Institutul Cultural Român (1 rue de l’Exposition, 75007 Paris)

18.00-18.40         ExpoziÅ£ie de fotografie: The mission. 

                               Pr. Ioan GINSCA et Pr. Iulian NISTEA.

                       Descarcă invitația

                               Vernisaj prezentat de

                               ÎnaltpreasfinÅ£itul Părinte Mitropolit IOSIF

                               ÅŸi de Domnul Radu CIOBOTEA,

                               Director adjunct ICR Paris.

                               Cocktail.

Ambasada României (123 rue Saint-Dominique, 75007 Paris)

                               Înscrierile se fac la:

                               http://bitly.com/Din_Dragoste_pentru_Frumos 

                       Descarcă invitația

19.00-19.15         Deschiderea Serii de Gală de către ExcelenÅ£a Sa Domnul Bogdan MAZURU, 

                               Ambasadorul României în Republica Franceză,

                               în prezenÅ£a ÎnaltpreasfinÅ£iei Sale, Părintele Mitropolit IOSIF.

19.15-20.00         Concert de muzică medievală ÅŸi veche românească.

                               Grupul franco-român Ô‑ARTA. Cu participarea extraordinară

                               a actorului ÅŸi muzicianului

                               Jonathan JACKSON. Partea I.

20.00-20.45         Antract: gustare.

20.45-21.30         Concert de muzică medievală ÅŸi veche românească.

                               Grupul franco-român Ô‑ARTA.

                               Cu participarea extraordinară a actorului ÅŸi muzicianului Jonathan JACKSON. Partea a II^a.

     

Vineri 15 mai (Bruxelles - Belgia)

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Joi 06 august 2026

(†) Schimbarea la Faţă a Domnului

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Duminică 02 august 2026

Duminica a 9-a după Rusalii (Umblarea pe mare – Potolirea furtunii)

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Duminică 26 iulie 2026

Duminica a 8-a după Rusalii (Înmulțirea pâinilor)

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Duminică 12 iulie 2026

Duminica a 6-a după Rusalii (Vindecarea slăbănogului din Capernaum)

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Duminică 05 iulie 2026

Duminica a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei)

» citeste in continuare

Programul slujirii ierarhilor MOREOM – Sâmbătă 04 iulie 2026

† Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta

» citeste in continuare